În timp ce mafia orașului se îngrașă, Aradul se împuținează sub ochii noștri. În ultimii 10 ani, populația orașului a scăzut cu 13.000 de oameni. Față de 1990 suntem cu 50.000 mai puțini. Și da, cea mai importantă resursă a unui oraș sunt locuitorii săi.

De 20 de ani, Aradul pare blocat la semafor, condus de șoferi în cel mai bun caz neștiutori, în cel mai rău caz ticăloși, care nu au niciun interes să mergem înainte.

De 20 de ani, Aradul nu mai e administrat ci stăpânit de boieri locali.
Gruparea Falcă-Bibarț este o structură rigidă, disfuncțională, lipsită de viziune, care nu a servit niciodată cetățeanul ci grupurile de interese care gravitează lacom în jurul ei.
Slugile boierilor locali sunt recompensați, fiind puși, cu penseta politică, prin CA-uri, pe listele de vot, pe la șefia instituțiilor. Administrația „liberală” nu mai are nimic de-a face cu liberalismul, dacă a avut vreodată. A rămas o manufactură de propagandă searbădă, insultătoare, agresivă. Proiecte eșuate, scumpe, întârziate cu anii; multe machete, planșe și promisiuni ratate.
Minciuni. Sfruntate.

Vise Furate.
Căci Aradului i s-au furat nu numai banii ci și planurile și speranțele. I s-au furat așteptările. Viitorul.
I s-au furat viitorul copiilor și demnitatea trecutului.