În Arad, majoritatea pistelor sunt simple linii trasate pe asfalt (termenul legal este marcaje de orientare), prea puține fiind situațiile în care bicicliștii sunt separați de automobile. 

Evident, pentru a stimula mersul cu bicicleta avem nevoie de infrastructură, adică de mult discutatele piste. Pentru a clarifica un aspect esențial, pistele de biciclete sunt destinate exclusiv circulației bicicletelor și mopedelor, adică se construiesc pe platformă proprie, separată de carosabilul unde circulă autovehiculele.

Administrația locală se laudă cu peste o sută de km de piste. A fost nevoie de o cifră cât mai mare pentru a da bine în campanie. Siguranța bicicliștilor nu a contat.

Numărul pistelor autentice, separate de drum și marcate corespunzător, cu indicatorul albastru, a scăzut de la faza de proiect la faza de construcție. S-a renunțat la platforma proprie și s-a tras o dungă pe asfalt și acolo unde proiectul spunea altceva. Din 65 de km cuprinși în proiect, au fost planificate piste separate pe 31 de km, iar la final s-au executat numai pe 14 din aceștia.

La final, de la recepția proiectului a lipsit Poliția. Nu la mult timp după aceea, Serviciul Rutier face o verificare și solicită PMA desființarea anumitor sectoare (cele de pe pasajele Micălaca și Grădiște, strada Dornei, etc.) și redefinirea altora, pentru siguranța bicicliștilor. Primăria a ignorat aceste solicitări.

O serie de accidente au avut loc, fie din cauza materialelor folosite pentru marcarea pistelor, care au provocat alunecarea cicliștilor, fie din cauza impresiei bicicliștilor că beneficiază de prioritate dacă circulă în zonele marcate ca piste.

Recent, „pistele” de pe strada Ioan Alexandru (fosta Ineului) au fost șterse, locul lor fiind luat de carosabil și locuri de parcare.

Așadar, pistele de biciclete ale orașului nostru nu sunt cu nimic altfel decât majoritatea proiectelor implementate de administrația PNL în Arad:

– Au fost făcute cu gândul la voturi, nicidecum la cei care le folosesc;

– S-au „subțiat” de la faza de proiect și pâna la finalizare (pe modelul stadionului UTA, al parcării subterane din piața Catedralei, etc.);

– După ce s-au inaugurat și au trecut alegerile, Dumnezeu cu mila!

Pistele de biciclete nu trebuie doar să fie sigure, dar trebuie să fie și atractive și utile. Scopul lor este de a asigura o rută alternativă mai rapidă către punctele de interes. Momentan aceste piste nu duc fix la acele obiective care generează cel mai mare trafic: școli, centre comerciale, instituții publice. La „proiectarea” lor criteriul a fost populismul, nu utilitatea. Sunt piste de biciclete în cartiere de case, unde oricum puteai merge cu bicicleta pe stradă. Vopsirea unei dungi pe asfalt nu a crescut cu nimic siguranța, nu a crescut cu nimic atractivitatea rutei, nu a scăzut cu nimic timpul de deplasare, prin urmare nu a crescut numărul bicicliștilor. Nu a ajutat la nimic de fapt.