Este unul dintre cele mai controversate proiecte ale administrației locale, în urma căruia a fost desființată o veche piață a orașului, cunoscută sub denumirea populară de Piața Mare. Comercianții ai fost mutați într-un spațiu impropriu, unde accesul este dificil, fapt care le-a afectat semnificativ activitatea.
Prin acest proiect s-a redus dramatic numărul oamenilor care veneau în zonă, condamnând la moarte numeroase afaceri din vecinătate. Reducerea numărului de vizitatori în centru va duce inevitabil la accentuarea declinului său, declin care la rândul lui va accentua declinul întregului oraș. Viața din centru este esențială pentru prosperitatea orașului.
Lansat în 2014, adică aproape acum 10 ani, proiectul parcurge mai multe etape, diferența de la promisiuni la realitate fiind șocantă:
– Prima etapă promite o parcare subterană generoasă, pe două etaje, cu 500 de locuri, un pasaj subteran, bănci, samd, pentru a deservi centrul istoric al orașului și o zonă pietonală visată de arădeni. Termenul de implementare, 24 de luni, „ateriza” convenabil înaintea alegerilor locale din 2016;
– Patru ani mai târziu (se păstrează cei 2 ani până la alegeri), proiectul este scos de la naftalină, de data aceasta cu un singur etaj și cu doar 260 de locuri de parcare. Rămân băncile, coșurile de gunoi, etc. În 2019, se pierde și pasajul subteran;
– Până la final, arădenilor li se oferă o piață cu câteva spații de parcare la sol, din care lipsește până și banala stație de taxi (proiectantul a uitat să o deseneze). Aceleași bănci, coșuri de gunoi și stâlpi de iluminat. Aceiași doi ani înainte de alegeri. Calitatea lucrărilor este contestată de arădeni, granitul este de trei ori montat și demontat, etc.
Ca bonus, istoria proiectului mai consemnează popasul (imaginar) în piață al monumentului Marii Uniri, și el cu o evoluție halucinantă, de la vis la realitate, o poveste care merită un capitol separat.
Acesta este un exemplu edificator pentru diferența dintre ceea ce prezintă autoritățile și realitate. Pentru că uităm să mai comparăm promisiunile cu realizările, metoda dă roade: sunt aleși în continuare, de către cei pe care îi păcălesc.
Eșecul acestui proiect este un exemplu concret despre ce înseamnă un urbanism dezastruos lipsit de viziune: strada Mețianu a devenit și ea un spațiu abandonat.